Mda, sunt mai linistita si cu sufletul mai usor. Desi nu aveam motive sa mi-l simt greu. Asa cred. Azi de abia am asteptat sa ajung acasa sa ascult colindele mele dragi. Cand am dat play, un prim fior mi-a patruns prin tot trupul. Da, si mi s-au umezit ochii. Fire sensibila la chestii spirituale. E greu sa fii varsator, sa stiti.
Si acum cand scriu imi simt ochii umezi. Nu, nu e o problema medicala.Of, ochii astia a mei! Usor de influentat, cedeaza repede. Ciudat. Colindele ar trebui sa-mi dea gata urechile, nu ochii. Da, sunt o ciudata. Sau poate ca nu.
Like this:
One blogger likes this post.
Vremea colindelor! Cel mai maret sentiment pentru oameni, fie tineri, fie batrani, daca masori cu inima aceste vremuri imbraca frumusetile in miracole si viata in cant. Hai sa ne colindam viata frumos! Un inceput de sarbatori cat mai prolific! Ca poet, iti las o farama de colinda in versuri:
COLIND
De Marian Nicolescu
Argintul frâielor de viscol brun
Mai galopează pârtii de ninsori
Cu reni stelari zburând de sărbători
Cu-o sanie uşoară, ducând pe MOŞ CRĂCIUN.
În seri de MAGI – sclipiri de violet –
Ieslea de Aur – Tron de Prunc Măreţ –
E plină Sfânta Noapte de daruri fără preţ,
De inimi sacadate bătând în Triolet.
Iar visul ne-ncearcă – tot farmec de vis –
Şi omul mai soarbe din gândul cel bun
Pocalul de aur din nopţi de CRĂCIUN
Îmbie glas de înger şoptit din PARADIS.
Tot farmecul luminii cade-n argint de sus
Şi PRUNCUL printre paie, e DOMNUL CEL FRUMOS,
E OMUL, ÎMPĂRATUL, PĂSTORUL SFÂNT – HRISTOS –
E DUHUL, DUMNEZEUL – CRĂCIUNUL E IISUS.
Multumesc mult, domnule Nicolescu!
Asa cum nu urasc toamna, asa de mult iubesc iarna…si tot ce tine de iarna, craciun, cele mai frumoase amintiri mi le-a pictat pe suflet iarna.